- Vreau să fiu cu tine, să vorbesc cu tine, să te ascult, să îţi ascult şi cele mai tainice sau nesemnificative gânduri, vreau să cuceresc lumea cu tine, vreau să văd cu tine, să aud cu tine, să...
- Bine, dar...
- ...să zbor cu tine, să înot cu tine, să ştiu cu tine, să aud cu tine, să simt cu tine, vreau să fiu mereu cu tin...
- Dar vezi că mă apeşi, ţi-ai pus un picior pe pieptul meu
- ...e, vreau să te iubesc, vreau să vorbim mult ca acum, mereu
- Dar lasă-mă să vorbesc atunci...
- Vreau să fii doar pentru mine şi nimeni să nu ştie de noi
- Imediat îţi pui şi celălalt picior pe pieptul meu
- Dar poate nu mă mai iubeşti? Poate nu sunt destul pentru tine? Poate ar trebui să fac ceva?
- Ţi-aş fi recunoscătoare dacă ţi-ai lua picioarele de pe pieptul meu
- Poate ar trebui să-mi las părul mai lung? Sau să-l tund? Nu-ţi place cum vorbesc? Pot merge la un logoped. Voi învăţa şi să gătesc, voi învăţa să scriu, să cânt, să citesc
- Te rog
- Va fi atât de frumos, şi totul, dar totul, va fi exact aşa cum visăm acum, cum visăm ca doi copii cu ochii deschişi, viaţa ne va fi toată un câmp însorit plin de păpădii şi nu va fi ploaie niciodată, ah parcă şi simt gustul de prune al fericirii şi ahhh... Nu-i aşa?
-
- Hei, nu-i aşa?
-
- Ah scuze nu văzusem că sunt pe pieptul tău. Mă auzi?
-
- De ce nu mai respiri?
Un comentariu:
Da... Lipsa de comunicare? Sau iubirea care ucide? :) Frumos, oricum.
Trimiteți un comentariu