Dorul este procesul de solidificare al sufletului. Procesul materializator al sufletului.
Dar dorul nu solidifică sufletul în "forma"(impropriu spus formă, căci înainte de solidificare sufletul nu are formă, însă are o anumită cantitate de substanţă nematerială, altfel nu se poate) lui exactă, normală, ci îl solidifică umflat. Inflamat. Dorul este, de fapt, o inflamaţie a sufletului. Şi aici apare problema. Sufletul devenind material, cu aceeaşi cantitate, însă dilatat, nu mai încape în trup. Şi atunci începe şi apasă. Apasă pe coaste şi pe plex, dând impresia că apasă din exterior, însă nu-i deloc aşa. Apoi, încearcă şi în jos, apăsând stomacul, făcându-l ghem-ghemuleţ. Mototoleşte toate organele interne, afectând, în cazuri rare, chiar şi pancreasul.
Antiinflamatoarele (toate terminate în -in, -en, -mol, -xia, -etc) sunt depăşite de acest proces fizio-i-logic, neavând proprietăţi dematerializatoare.
Aşadar, aşteptăm progresele ştiinţei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu