Oameni. Câtă frunză, câtă iarbă.
Mizantropia este o imbecilitate pentru că trăim cu, lângă, prin, pentru oameni. Oamenii sunt indispensabili pentru noi şi pentru ei înşişi; şi pentru existenţă.
Indispensabilitatea oamenilor generează independenţa pe care cu toţii ne-o dorim sau pe care pretindem că o avem. Această indispensabilitate determină felul nostru de a fi, fie ca vrem să placem, fie că nu vrem să placem, totul este legat de dependenţa faţă de oameni şi relaţiile interumane.
Cât despre mine, de la un timp mi s-a format un concept despre oameni. Eu nu vreau oameni morali sau impecabili etic. Eu vreau oameni puternici; care nu folosesc eufemisme când se exprimă; oameni care au curaj să vorbească şi au curaj să tacă; nu vreau oameni eclectici şi indecişi; vreau oameni care ştiu ce vor; oameni consecvenţi. Oameni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu