vineri, 25 aprilie 2014



târfele-copaci


sunt fete crescute la margine de drum
stau neclintite ca pomii,
gata să primească
între picioarele-crengi
tirurile şi camioanele lumii

li se lărgesc gurile în rânjete
şi li se strâng inimile în spasme
de câte ori câte unul opreşte
ca atunci când
fetiţe fiind
uşi rău-prevestitoare se trânteau de perete.

ele ştiu să-şi înghită spasmul
cu un surplus de salivă,
în stomac se dizolvă,
între pereţii calzi ai vintrelor lor
îşi lasă
scursurile de ulei de motor camioanele lumii.

picioarele-crengi se-mput
cu miros de benzină

răbdarea lor arboriferă
le face să stea perioade colosale
împietrite
timpi sacrosancţi pe care
camioanele lumii îi respectă,
le lasă pe fetele-pomi
să-şi adâncească rădăcinile lângă şosea
să-şi lase pletele răsvopsite
în voia fotosintezei
de pe urma căreia
îşi vor trage mai apoi cu toţii seva.

fetele de la marginea drumului aşteaptă
şi cresc pe nesimţite
cu ţâţele-coroane
la vedere
şi cu inimile înscorţoşate.

 în jurul lor se strâng grămezi de frunze uscate.

Niciun comentariu: