Stomacul s-a tulburat. Sângenele în vene s-a tulburat. Carnea de pe braţe s-a tublurat. Tulburarea zvârcolindu-se în sine face mâinile să zvâcnească; face picioarele să zvâcnească. Iar în noianul de zvâcniri ele lovesc necontrolat, lovesc încontinuu, lovesc în carnea ce mereu e caldă, lovesc în nematerialul care le iubeşte. Lovesc şi iar lovesc fără să le pese că distrug.
Stomacul s-a golit şi acum macină cu încrâncenare tulburarea. Sângele s-a dezoxigenat pentru ca tulburarea să poată muri. Carnea a transpirat şi acum transpiră cu ardoare tulburarea.
Picioarele se încolăcesc în jurul stomacului celui care le iubeşte, iar braţele în jurul urechilor. Tânjesc după căldura celui care le iubeşte şi o sug în porii lor mici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu